Le purtăm în autobuz, la birou, în sală și seara, când vrem să izolăm zgomotul din jur. Căștile au devenit parte din rutina zilnică, iar volumul este adesea ridicat fără să ne dăm seama cât timp rămânem expuși.
Problema este că urechea nu avertizează întotdeauna imediat. Expunerea repetată la sunete intense poate afecta structurile sensibile ale urechii interne, iar pierderea de auz provocată de zgomot se instalează treptat.
1. Nu există doar întrebarea «cât de tare?». Există și «cât timp?»
Organizația Mondială a Sănătății arată că la un nivel mediu de 80 de decibeli, timpul de ascultare considerat sigur ajunge la aproximativ 40 de ore pe săptămână. La 90 de decibeli, scade la aproximativ patru ore. La 100 de decibeli, la aproximativ 20 de minute pe săptămână.
2. Zece decibeli în plus pot schimba mult timpul de expunere
Pe ecran, diferența dintre 80 și 90 pare mică. Pentru ureche, nu este. Sunetul mai intens reduce rapid intervalul în care expunerea rămâne în zona considerată sigură. De aceea, riscul nu apare exclusiv la concerte sau lângă utilaje zgomotoase. Poate apărea și în viața de zi cu zi, dacă volumul este ridicat constant.
În mijloacele de transport sau pe o stradă aglomerată, oamenii tind să compenseze zgomotul exterior ridicând volumul. OMS recomandă, atunci când este posibil, căști bine fixate și sisteme de reducere a zgomotului ambiental. Acestea permit ascultarea la un nivel mai redus.
3. Regula de 60% este un reper simplu
OMS recomandă menținerea volumului dispozitivului la cel mult aproximativ 60% din nivelul maxim și, atunci când aplicația sau telefonul permit monitorizarea, menținerea nivelului mediu sub 80 dB.
Pauzele contează la fel de mult. O perioadă fără căști reduce expunerea cumulată și oferă urechii timp de recuperare după zgomot.
4. Când merită verificat auzul
Țiuitul persistent în urechi, dificultatea de a auzi sunete înalte sau faptul că o conversație devine greu de urmărit într-un restaurant aglomerat sunt semnale care nu ar trebui ignorate. Nu orice episod scurt înseamnă pierdere de auz. Dar dacă simptomele persistă, evaluarea ORL sau audiologică este justificată.
Tehnologia nu este problema. Felul în care o folosim face diferența. Telefonul poate număra pașii, poate măsura timpul petrecut pe ecran și, pe unele dispozitive, poate estima expunerea la zgomot. Dintre toate cifrele pe care le urmărim zilnic, aceasta merită uneori mai multă atenție.
Documentare: Organizația Mondială a Sănătății, Deafness and hearing loss: Safe listening. Organizația Mondială a Sănătății, recomandări pentru ascultare în siguranță.


