AcasăSănătateSforăitul nu este întotdeauna banal. Când somnul devine o problemă de respirație

Sforăitul nu este întotdeauna banal. Când somnul devine o problemă de respirație

Sforăitul este atât de frecvent, încât mulți oameni îl tratează ca pe un inconvenient pentru cel care doarme alături. Uneori, însă, zgomotul ascunde altceva. Respirația se oprește și reîncepe în timpul somnului. Pot apărea gâfâit, senzație de sufocare și treziri repetate. Dimineața, persoana afectată nu își amintește neapărat aceste episoade.

Acesta poate fi tabloul apneei obstructive de somn, cea mai frecventă formă de apnee. Afecțiunea apare atunci când căile respiratorii se îngustează sau se blochează în timpul somnului, iar respirația este întreruptă în mod repetat.

1. Sforăitul și apneea nu sunt același lucru

Nu orice persoană care sforăie are apnee de somn. Semnalele care merită atenție sunt opririle observate ale respirației, gâfâitul sau zgomotele de sufocare în timpul nopții, trezirile frecvente și oboseala persistentă în timpul zilei.

Pot apărea și dificultăți de concentrare, schimbări de dispoziție sau dureri de cap dimineața. De multe ori, primul care observă problema este partenerul de viață.

2. Oboseala de peste zi nu înseamnă întotdeauna lipsă de somn

Un om cu apnee poate petrece suficient timp în pat și totuși să se trezească obosit. Motivul este fragmentarea somnului. Episoadele repetate de oprire și reluare a respirației afectează continuitatea odihnei și pot duce la somnolență, randament redus și încetinirea reacțiilor.

NHS atrage atenția că apneea de somn netratată este asociată cu probleme precum hipertensiunea arterială, accidentul vascular cerebral, diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare. Somnolența excesivă poate crește și riscul unor accidente, inclusiv la volan.

3. Cine are un risc mai mare

Obezitatea este unul dintre factorii de risc cunoscuți, dar apneea nu apare exclusiv la persoanele cu exces ponderal.

Riscul crește odată cu vârsta și poate fi influențat de istoricul familial, consumul de alcool, fumat și anumite particularități anatomice, precum amigdale mari sau un gât ori o limbă de dimensiuni mai mari.

4. Diagnosticul nu se stabilește după sforăit

Dacă există suspiciunea de apnee, evaluarea medicală poate include un studiu de somn. În multe situații, monitorizarea se poate face la domiciliu cu dispozitive care urmăresc respirația și ritmul cardiac pe timpul nopții. Uneori este necesară evaluarea într-un centru de somn.

Investigația arată dacă există apnee și cât de frecvente sunt episoadele de întrerupere a respirației.

Tratamentul diferă în funcție de cauză și severitate. Poate include schimbări ale stilului de viață, dispozitive care mențin căile respiratorii deschise, precum CPAP, dispozitive de avansare mandibulară sau, în anumite situații, intervenții chirurgicale.

Sforăitul rămâne, în multe situații, un fenomen fără consecințe grave. Dar atunci când apar pauze de respirație, gâfâit nocturn și oboseală persistentă în timpul zilei, problema nu mai ține exclusiv de confortul celui care doarme alături. Ține de sănătate.

Surse documentare:

RELATED ARTICLES

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Most Popular

Recent Comments