Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) desfășoară, în luna iulie 2026, o campanie de informare și educare pentru sănătate privind efectele nocive ale poluanților organici persistenți (POPs). Specialiștii atrag atenția că aceste substanțe pot rămâne în mediu pentru perioade foarte lungi, se pot acumula în organismele vii și pot avea efecte importante asupra sănătății oamenilor și asupra ecosistemelor.

1. Ce sunt poluanții organici persistenți?

Poluanții organici persistenți (POPs) sunt substanțe chimice cu toxicitate ridicată, provenite atât din activități umane, cât și din surse naturale. Ceea ce îi face deosebit de periculoși este faptul că se descompun foarte greu, pot fi transportați pe distanțe mari prin aer și apă și se acumulează în organismele vii de-a lungul lanțului trofic.

Pentru limitarea efectelor acestora, a fost adoptată în anul 2001 Convenția de la Stockholm, principalul acord internațional care urmărește eliminarea sau restricționarea producerii și utilizării acestor substanțe. România aplică prevederile convenției prin legislația națională și prin Regulamentul (UE) 2019/1021 privind poluanții organici persistenți.

2. Cum ajung aceste substanțe în organism?

Principala cale de expunere pentru populația generală este reprezentată de consumul alimentelor contaminate, în special al produselor de origine animală cu conținut ridicat de grăsimi. Expunerea poate avea loc și prin inhalarea aerului contaminat, ingestia particulelor de praf din mediul interior, contactul cu produse care conțin astfel de substanțe sau prin expunere profesională în anumite sectoare industriale.

Datorită caracterului lor lipofil, POPs se acumulează în țesutul adipos și pot persista în organism perioade îndelungate, chiar și după încetarea expunerii.

3. Ce efecte pot avea asupra sănătății?

Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA), Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), expunerea cronică la poluanți organici persistenți poate fi asociată cu:

• tulburări endocrine și metabolice;
• afectarea dezvoltării neurologice și neurocomportamentale;
• diminuarea răspunsului sistemului imunitar;
• tulburări de reproducere și fertilitate;
• afectarea dezvoltării fetale și a copilului;
• hepatotoxicitate;
• creșterea riscului pentru anumite tipuri de cancer;
• boli cardiovasculare și metabolice.

Copiii, femeile însărcinate, nou-născuții și persoanele expuse profesional reprezintă grupele populaționale cele mai vulnerabile.

4. De ce reprezintă un risc și pentru mediu?

Impactul poluanților organici persistenți nu se limitează la sănătatea umană. Aceștia afectează calitatea aerului, apei și solului și contribuie la degradarea biodiversității. Prin procesul de bioacumulare și biomagnificare, concentrația acestor substanțe crește de la un nivel al lanțului trofic la altul, ajungând inclusiv în speciile aflate în vârful acestuia.

INSP amintește și conceptul „One Health”, promovat de Organizația Mondială a Sănătății, care evidențiază legătura strânsă dintre sănătatea oamenilor, sănătatea animalelor și starea ecosistemelor.

5. Ce putem face pentru a reduce expunerea?

Specialiștii recomandă adoptarea unor măsuri simple care pot reduce riscul expunerii la poluanții organici persistenți. Printre acestea se numără informarea din surse oficiale, utilizarea responsabilă a produselor chimice și respectarea instrucțiunilor de pe etichete, evitarea pesticidelor provenite din surse neautorizate și depozitarea acestora în locuri inaccesibile copiilor.

Totodată, este recomandată evitarea arderii deșeurilor menajere și vegetale, aerisirea periodică a locuinței și îndepărtarea regulată a prafului din spațiile interioare. O alimentație echilibrată, limitarea consumului excesiv de grăsimi animale și colectarea separată a deșeurilor periculoase în centre autorizate contribuie, de asemenea, la reducerea expunerii.

Institutul Național de Sănătate Publică subliniază că reducerea expunerii la poluanții organici persistenți reprezintă o prioritate de sănătate publică și de protecție a mediului. Informarea corectă și adoptarea unor comportamente preventive contribuie la protejarea sănătății populației și a generațiilor viitoare.

Protejarea mediului înseamnă protejarea sănătății.

6. Lista punctelor de prim ajutor din județul Constanța

În contextul temperaturilor ridicate din sezonul estival, accesul rapid la asistență medicală poate fi esențial în cazul apariției simptomelor provocate de expunerea prelungită la căldură, precum deshidratarea, epuizarea termică sau insolația.

Pentru a veni în sprijinul populației și al turiștilor, Direcția de Sănătate Publică a Județului Constanța a publicat Lista punctelor de prim ajutor de pe raza județului Constanța, în 2026, care cuprinde locațiile unde pot fi acordate măsuri de prim ajutor în perioadele cu temperaturi extreme. Lista include puncte amenajate în spitale, dispensare, sedii ale primăriilor, centre medicale, farmacii, cămine culturale și alte spații publice din județ, inclusiv din stațiunile de pe litoral.

Lista completă a punctelor de prim ajutor din județul Constanța poate fi consultată aici.