Dimineți pe fugă, prânz în fața calculatorului, cină comandată printr-o aplicație. Industria alimentară a răspuns stilului modern de viață cu produse care se păstrează mult, se pregătesc repede și au un gust construit să rămână memorabil. În ultimii ani, cercetătorii se uită tot mai atent la o categorie anume: alimentele ultraprocesate. Termenul nu înseamnă orice aliment care a trecut printr-o fabrică.

Conform definiției folosite de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, produsele ultraprocesate trec prin mai multe etape industriale și conțin frecvent ingrediente folosite predominant de industria alimentară. În această categorie intră multe băuturi răcoritoare, snacksuri ambalate, dulciuri, anumite cereale îndulcite pentru micul dejun, pizza industrială și produse instant. O conservă de fasole, legumele congelate sau iaurtul simplu nu trebuie puse automat în aceeași categorie. Procesarea alimentelor există de secole. Problema analizată de cercetători este gradul procesării și structura produsului final.

1. Ce au găsit cercetătorii după aproape 10 milioane de participanți?

O analiză amplă publicată în British Medical Journal în 2024 a reunit rezultatele studiilor disponibile și date de la aproape 9,9 milioane de persoane. Consumul mai ridicat de alimente ultraprocesate a fost asociat cu rezultate nefavorabile pentru 32 dintre cele 45 de probleme de sănătate analizate.

Printre asocierile cel mai bine susținute s-au aflat diabetul de tip 2, mortalitatea cardiovasculară și unele tulburări de sănătate mintală. Autorii au subliniat însă că nivelul de certitudine al dovezilor diferă considerabil între afecțiuni. Asocierea observată în studii populaționale nu demonstrează singură că procesarea este cauza. De aceea, studiile controlate sunt importante.

2. Un experiment care a schimbat discuția

În 2019, cercetătorii National Institutes of Health au internat 20 de adulți și le-au oferit, pe rând, o dietă ultraprocesată și una minim procesată. Mesele fuseseră construite pentru a avea cantități similare de calorii, zahăr, grăsimi, fibre și carbohidrați.
Când au avut acces la dieta ultraprocesată, participanții au consumat în medie cu aproximativ 500 de kilocalorii mai mult pe zi și au luat în greutate. În perioada alimentației neprocesate au slăbit.

O cercetare publicată în Nature Medicine în august 2025 a mers mai departe. Participanții au primit două regimuri alimentare care respectau recomandările oficiale britanice pentru o dietă sănătoasă. Diferența era nivelul de procesare.
După opt săptămâni, ambele variante au dus la scădere în greutate, însă dieta bazată pe alimente minim procesate a produs o reducere mai mare. Greutatea a scăzut cu aproximativ 2,06% în perioada minim procesată și cu 1,05% în perioada ultraprocesată.

3. Nu orice produs din ambalaj este dușmanul alimentației

Nutriția nu se reduce la împărțirea alimentelor în „bune” și „rele”. Contează frecvența, cantitatea, compoziția și dieta în ansamblu. Un reper simplu rămâne lista ingredientelor. Cu cât produsul conține mai multe zaharuri adăugate, sare, grăsimi și ingrediente industriale, iar alimentul original devine mai greu de recunoscut, cu atât merită consumat mai rar.

Noile cercetări nu cer întoarcerea la o bucătărie fără tehnologie. Arată însă că, într-o alimentație dominată de produse gata de consum, organismul simte diferența dintre un aliment și o formulă alimentară.

Surse documentare:

• FAO, definiția alimentelor ultraprocesate
• British Medical Journal, umbrella review 2024 privind alimentele ultraprocesate
• National Institutes of Health, studiu controlat 2019
• Nature Medicine, studiu randomizat publicat în 2025