Iaurt cu proteine. Budincă proteică. Baton proteic. Pâine cu proteine. Băuturi proteice. Un nutrient care până nu demult apărea discret în tabelul nutrițional a devenit unul dintre cele mai puternice argumente de marketing din magazine.
Proteina este importantă. Organismul are nevoie de ea pentru întreținerea țesuturilor, enzime, hormoni și multe alte funcții. Dar „mai multă proteină” nu înseamnă automat „aliment mai sănătos”.
1. Cât înseamnă suficient
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, EFSA, stabilește pentru adulții sănătoși un aport de referință de 0,83 grame de proteină pentru fiecare kilogram de greutate corporală pe zi. Pentru un adult de 70 de kilograme, asta înseamnă aproximativ 58 de grame pe zi. Valoarea se aplică unei alimentații mixte și reprezintă aportul care acoperă necesarul majorității populației sănătoase.
Nu este o limită maximă și nici o recomandare pentru toate situațiile. Sportivii, persoanele cu anumite obiective de antrenament sau cei aflați în situații medicale specifice pot avea nevoi diferite. Dar acestea se stabilesc în context, nu după ceea ce scrie pe ambalajul unui baton.
2. Europa nu suferă, în general, de lipsă de proteine
Datele analizate de EFSA arată că aportul mediu de proteine al adulților europeni se situează frecvent la nivelul recomandat sau peste acesta. Sursele importante sunt carnea și produsele din carne, cerealele și produsele cerealiere, laptele și lactatele.
Asta schimbă puțin întrebarea. Pentru mulți adulți, problema nu este cum să introducă mai multe proteine în dietă, ci ce alimente aleg pentru a le obține.
3. Un baton proteic rămâne un produs alimentar
Cuvântul „proteină” de pe fața ambalajului nu anulează restul etichetei. Produsul poate avea proteine, dar și cantități mari de zahăr, grăsimi, sare sau un număr ridicat de calorii.
La fel, un iaurt simplu, ouăle, peștele, carnea, leguminoasele sau brânza pot contribui la aportul zilnic fără ca ambalajul să poarte cu litere mari cuvântul „PROTEIN”. Marketingul și nutriția nu sunt același lucru.
4. Proteina vegetală contează
Fasolea, lintea, năutul, mazărea, soia, nucile și semințele aduc proteine în alimentație. EFSA precizează că valoarea sa de referință poate fi aplicată alimentației mixte europene, care include atât surse animale, cât și vegetale. O alimentație bună nu se construiește urmărind un singur nutrient.
Are nevoie de fibre, vitamine, minerale, grăsimi adecvate, carbohidrați și varietate. Proteina merită atenție. Nu merită însă transformată în criteriul după care judecăm întreaga farfurie.
Surse documentare:
