Hipertensiunea nu doare. Nu are întotdeauna simptome și, pentru milioane de oameni, primul semnal serios apare când organismul a fost deja afectat. Datele publicate de Organizația Mondială a Sănătății în raportul din 2025 plasează România într-o situație care merită atenție. OMS estimează că 56% dintre adulții români cu vârste între 30 și 79 de ani au hipertensiune. Vorbim despre aproximativ 6,7 milioane de persoane. Dintre acestea, aproximativ 4,6 milioane nu au tensiunea arterială controlată.

La nivel mondial, aproximativ 1,4 miliarde de adulți din aceeași categorie de vârstă aveau hipertensiune în 2024. Aproape 44% dintre cei afectați nu știau că au această problemă.

1. Ce s-a schimbat în modul în care medicii privesc tensiunea arterială

Ghidurile Societății Europene de Cardiologie din 2024 au introdus o categorie nouă, denumită „tensiune arterială crescută”. Valorile măsurate în cabinet între 120 și 139 mmHg pentru tensiunea sistolică sau între 70 și 89 mmHg pentru cea diastolică intră în această categorie. Hipertensiunea rămâne definită prin valori de minimum 140/90 mmHg.

Așadar, o tensiune de 130/80 mmHg nu înseamnă automat hipertensiune. Mesajul noilor recomandări este altul. Riscul cardiovascular nu începe brusc la 140/90. El crește progresiv odată cu valorile tensiunii și trebuie analizat împreună cu vârsta, diabetul, bolile renale, colesterolul, fumatul și istoricul cardiovascular.

2. O singură măsurătoare nu stabilește diagnosticul

Tensiunea arterială variază pe parcursul zilei și este influențată de stres, efort, cafea, somn sau emoția consultației.

OMS definește hipertensiunea prin valori de cel puțin 140/90 mmHg constatate în zile diferite. Ghidurile europene acordă tot mai multă importanță măsurătorilor efectuate în afara cabinetului, acasă sau prin monitorizare ambulatorie. Acesta este și motivul pentru care aparatul de tensiune din casă a devenit un instrument util de prevenție, atunci când este folosit corect.

3. Problema românească nu este lipsa tratamentelor. Este și lipsa controlului

Raportul OMS arată că aproximativ 74% dintre românii cu hipertensiune sunt diagnosticați, 65% urmează tratament, însă 33% au valorile controlate. Diferența dintre a lua un tratament și a avea boala controlată este importantă.

Reducerea consumului de sare, mișcarea regulată, renunțarea la fumat, controlul greutății și alimentația bazată pe legume, fructe și alimente cât mai puțin procesate fac parte din măsurile recomandate de OMS. Pentru adulți, recomandarea include minimum 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână.

Tensiunea arterială este una dintre acele cifre pe care merită să le cunoști înainte să te oblige organismul să le afli. În România, unde bolile cardiovasculare au reprezentat aproape 54% dintre decese în 2023, prevenția începe uneori cu un gest care durează mai puțin de un minut. Măsurarea tensiunii.

Surse documentare:

• Organizația Mondială a Sănătății, Hypertension Country Profile Romania 2025
• Societatea Europeană de Cardiologie, Ghidul ESC 2024 pentru managementul tensiunii arteriale
• European Observatory on Health Systems and Policies, Romania Health System Review 2026