Nas înfundat, durere în gât, febră, tuse. Pentru mulți oameni, următorul gest este aproape automat. Caută prin casă antibioticul rămas de la o infecție mai veche. Este unul dintre obiceiurile care par să economisească un drum la medic, dar care pot crea o problemă mult mai mare.
Antibioticele acționează asupra bacteriilor. Nu tratează virusurile care provoacă răceala și gripa. Organizația Mondială a Sănătății atrage din nou atenția, într-o informare actualizată în iulie 2026, că utilizarea excesivă și incorectă a antimicrobienelor accelerează apariția microorganismelor rezistente la tratament. Aproximativ una din șase infecții bacteriene confirmate prin laborator la nivel mondial era rezistentă la antibiotice în 2023.
1. Ce înseamnă rezistența la antibiotice
Nu organismul uman devine rezistent la antibiotic. Bacteria se modifică și ajunge să nu mai răspundă la medicamentul care înainte o putea distruge sau opri. Consecința se vede atunci când apare o infecție care are nevoie cu adevărat de tratament. Antibioticul obișnuit nu mai funcționează, iar medicul trebuie să apeleze la alte variante terapeutice.
Problema nu aparține exclusiv spitalelor. Fiecare utilizare inutilă contribuie la presiunea care favorizează apariția rezistenței.
2. „Mi-a făcut bine data trecută” nu este un diagnostic
Aceleași simptome pot avea cauze diferite. Durerea în gât poate apărea într-o infecție virală sau bacteriană. Tusea poate avea zeci de cauze. Febra nu spune singură ce microorganism a produs boala.
Antibioticul prescris anul trecut pentru o anumită infecție nu devine, prin urmare, un tratament pentru orice episod asemănător. Nici antibioticele rămase de la alt membru al familiei nu trebuie folosite. Alegerea medicamentului, doza și durata tratamentului depind de infecție, pacient, vârstă, alte boli și alte medicamente administrate.
3. Ce se întâmplă în farmaciile din România
Regulile privind eliberarea antibioticelor au fost schimbate în România în 2024 și actualizate ulterior. Ca regulă, antibioticele și antifungicele sistemice prevăzute de ordin se eliberează pe bază de prescripție medicală.
Există o excepție pentru situații medicale de urgență. Farmacistul poate elibera, fără prescripție, anumite antibiotice prevăzute expres în legislație, în cantitatea aferentă unei doze pentru maximum 48 de ore. Eliberarea se face o singură dată în cursul unui tratament și presupune completarea unei declarații de către pacient.
Această regulă nu înseamnă că orice persoană poate merge la farmacie și solicita orice antibiotic pentru două zile. Este o excepție destinată situațiilor de urgență și se aplică unei liste stabilite de medicamente, conform procedurii prevăzute pentru farmacii.
4. De ce două zile de antibiotic luate „după ureche” nu rezolvă problema
Un antibiotic nu este un antitermic care se ia până dispare febra. Tratamentul trebuie urmat în doza și pe durata stabilite de medic. O doză nepotrivită, schimbarea intervalului dintre administrări sau oprirea tratamentului după bunul plac pot reduce eficiența terapiei.
La fel de greșită este păstrarea comprimatelor rămase „pentru data viitoare”. Când medicul prescrie antibiotic, întrebările utile sunt simple. Pentru ce infecție este indicat? Cât timp trebuie administrat? La ce ore? Ce trebuie făcut dacă este uitată o doză? Există interacțiuni cu alte medicamente?
Antibioticele au schimbat medicina. Tocmai de aceea trebuie păstrate eficiente. Uneori, cea mai bună decizie medicală nu este să iei un antibiotic. Este să afli mai întâi dacă ai nevoie de el.
Surse documentare:
