Când plajele încep să se golească, Dobrogea nu intră în pauză. Dincolo de litoral există o regiune în care câteva zeci de kilometri pot însemna trecerea de la lumea greacă la Imperiul Roman și apoi la Evul Mediu.
Septembrie este o perioadă potrivită pentru a vedea Dobrogea din această perspectivă. Până la 30 septembrie, punctele muzeale administrate de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța funcționează după programul sezonului estival 2026.
1. Histria. Locul unde Dobrogea vorbește grecește
Histria nu este exclusiv o cetate cu ziduri. Este unul dintre locurile în care poate fi urmărită, aproape strat cu strat, transformarea Dobrogei antice.
Cetatea a fost întemeiată de coloniști milesieni în anii 657-656 î.Hr. și a avut o existență de aproximativ 14 secole. Cercetările au scos la lumină temple, altare, fortificații, cartiere de locuințe, edificii termale, basilici paleocreștine, necropole, inscripții și numeroase alte obiecte.
MINAC consideră Histria un șantier de referință pentru cercetarea Antichității din zona Mării Negre. Locul are și o particularitate pe care fotografia o redă greu. Cetatea, aflată odinioară într-un golf marin, privește astăzi spre lacul Sinoe.
2. Adamclisi. Roma și-a scris victoria în piatră
La aproximativ 63 de kilometri rutieri de Constanța se află complexul Tropaeum Traiani, format din monumentul triumfal, cetate și muzeu. Monumentul a fost amplasat într-un punct care domină relieful din jur și a avut un rol simbolic puternic. MINAC îl descrie drept un monument care celebra victoria Romei și transmitea un mesaj al puterii imperiale.
Scenele sculptate nu trebuie citite ca un simplu „jurnal de campanie”. Potrivit prezentării MINAC, ele au și caracter de propagandă imperială și se completează, pentru înțelegerea luptelor din Dobrogea, cu reprezentările de pe Columna lui Traian. Monumentul triumfal a fost construit între anii 106 și 109 d.Hr.
3. Capidava. Dunărea văzută prin ochii Romei
Dacă Histria spune povestea mării, Capidava explică importanța Dunării. Fortificația a făcut parte din sistemul defensiv roman de pe malul drept al fluviului, organizat durabil în timpul împăratului Traian. Poziția sa era calculată. Potrivit MINAC, Capidava se afla la 18.000 de pași romani, aproximativ 27 de kilometri, atât de Axiopolis, spre sud, cât și de Carsium, spre nord.
Cetatea era o piesă a unei rețele militare și de comunicație care proteja frontiera dunăreană a Imperiului Roman. Astăzi, ruinele și apropierea Dunării oferă una dintre cele mai clare imagini despre motivul pentru care locul avea o asemenea importanță strategică.
4. Enisala. Cetatea dintre două lacuri
Drumul spre nord schimbă epoca. La Enisala nu mai este vorba despre lumea romană, ci despre Evul Mediu.
Cetatea a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, pe un deal calcaros care domină zona lacurilor Razim și Babadag. Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea arată că fortificația a fost ridicată, foarte probabil, de negustorii genovezi interesați de navigația la Marea Neagră.
În timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, cetatea a fost integrată în sistemul defensiv al Țării Românești. A fost abandonată spre sfârșitul secolului al XV-lea, pe fondul extinderii stăpânirii otomane și al schimbărilor geografice produse de formarea cordoanelor de nisip dintre Razim și Marea Neagră. Zidurile și bastioanele se păstrează în unele puncte la înălțimi de 5 până la 10 metri.
5. O altă Dobroge
Histria, Adamclisi, Capidava și Enisala nu spun aceeași poveste. Tocmai aici stă interesul unui asemenea traseu. Colonii grecești. Roma. Frontiera Dunării. Evul Mediu.
Patru opriri și aproape două milenii de istorie. Dobrogea este cunoscută pentru marea ei. După ce sezonul estival începe să se stingă, rămâne însă o altă regiune, mai puțin grăbită. Una care merită citită în piatră.
Surse documentare
