Ceasurile și telefoanele ne felicită atunci când atingem 10.000 de pași. Sub această cifră, ziua pare uneori nereușită. Dar 10.000 de pași nu reprezintă o graniță medicală între sedentarism și sănătate.
O analiză amplă publicată în 2025 în The Lancet Public Health a reunit 57 de studii din 35 de cohorte. Pentru analizele statistice principale au fost folosite date din 31 de studii și 24 de cohorte. Rezultatele oferă o perspectivă mai nuanțată asupra numărului de pași.
1. 7.000 de pași pot aduce beneficii importante
Comparativ cu aproximativ 2.000 de pași pe zi, 7.000 de pași pe zi au fost asociați cu un risc mai mic pentru mai multe rezultate de sănătate. În analiza publicată, 7.000 de pași au fost asociați cu un risc cu 47% mai mic de mortalitate din orice cauză, cu 25% mai mic pentru apariția bolilor cardiovasculare, cu 38% mai mic pentru demență și cu 22% mai mic pentru simptome depresive, comparativ cu 2.000 de pași pe zi.
Aceste rezultate descriu asocieri observate în datele disponibile. Ele nu înseamnă că atingerea unui anumit număr de pași garantează prevenirea unei boli.
2. 7.000 nu este noul număr magic
Autorii au observat că, pentru mai multe rezultate de sănătate, beneficiile devin deja consistente în jurul intervalului de 5.000 până la 7.000 de pași. În același timp, pentru unele rezultate, riscul a continuat să scadă și peste 7.000 de pași. 10.000 rămâne, prin urmare, o țintă utilă pentru oamenii care sunt deja activi și o pot atinge fără dificultate.
Mesajul cercetării nu este să înlocuim un prag rigid cu alt prag rigid. Este că diferența dintre foarte puțină mișcare și mai multă mișcare contează.
3. Organizația Mondială a Sănătății nu vorbește în pași
Recomandările OMS pentru adulți sunt exprimate în timp și intensitate: între 150 și 300 de minute de activitate fizică aerobică moderată pe săptămână sau echivalentul în activitate intensă.
OMS subliniază însă un principiu simplu: orice cantitate de activitate fizică este mai bună decât lipsa ei și toate formele de mișcare contează. Mersul, bicicleta, urcatul scărilor, activitățile casnice și deplasările active intră în aceeași ecuație.
4. Sala nu are monopol asupra mișcării
O persoană poate merge la sală de trei ori pe săptămână și să petreacă restul timpului aproape complet așezată. Alta poate să nu intre într-o sală, dar să meargă zilnic pe jos, să urce scări și să se deplaseze activ.
Activitatea fizică nu începe odată cu echipamentul sportiv. Uneori începe cu o stație de autobuz parcursă pe jos, cu scările în locul liftului sau cu zece minute de mers după masă. Pentru omul care face astăzi 2.500 de pași, ținta utilă nu este neapărat să ajungă mâine la 10.000.
Primul câștig este să înceapă să se miște mai mult.
Surse documentare
